Aur şi pietre semipreţioase descoperite în Cavoul Roman din Galaţi

* Până nu demult, deasupra cavoului erau tomberoane de gunoi *

Un cavou roman, unic în România și de o însemnătate istorică deosebită, este în sfârșit scos la suprafață. El a fost acoperit timp de 2000 de ani de pământ, dar comuniștii, cei care l-au descoperit primii, l-au acoperit sub o placă de beton pe care au amplasat zeci de tomberoane de gunoi. Vestigiile descoperite formează un mic tezaur compus din foițe de aur decorate cu diverse forme geometrice și pietre semiprețioase – almandine – din categoria granatelor.

Povestea cavoului roman dintre blocurile D14 și D16 din cartierul gălățean Dunărea a început pe la mijlocul anilor ’70, când muncitorii care lucrau la construcția noilor blocuri au dat în săpăturile lor peste edificiul roman. Aflat la o adâncime de patru metri, în zona cavoului ar fi trebuit să se afle fundația blocului D 15.

Din păcate, la momentul descoperirii, în timp ce se făceau excavări pentru construirea fundației blocului, până să fie anunțați arheologii, muncitorii de pe șantier au distrus cupola monumentului, construită din cărămidă și ţiglă imprimată cu însemnul Legiunii romane de marină Classis Flavia Moessica. Cu greutate reputatul arheolog Mihalache Brudiu a oprit distrugerea, iar conducerea de atunci a recomandat acoperirea cu o placă de beton.

Anul trecut, Primăria Galați a alocat fonduri pentru noile săpături arheologice și acum a fost realizată cea mai mare parte a lucrărilor, fiind conturat monumentul istoric, atât la interior, cât și la exterior.

În cele patru decenii în care a fost abandonat, monumentul nu a suferit alte distrugeri, fiind conservată destul de bine chiar și pictura interioară. Cercetarea arheologică a dus la descoperirea unei construcții subterane, cu două încăperi, cavoul unui personaj de rang înalt, care a avut o funcție importantă în armata romană. Este o construcție foarte solidă, cu ziduri de 1,5 metri grosime.

Potrivit primelor estimări, Cavoul Roman este un mormânt Hypogeu, de tip roman, dar, prin inventarul descoperit, are și elemente de tip sarmat, fiind, se pare, mormântul unui sarmat care a deținut o funcție importantă în armată romană din așezarea cu câteva mii de locuitori de la confluența Siretului cu Dunărea, unde astăzi se află Galațiul.

Comentarii

comentarii

Related News

Ramaneti la curent cu Reperul!

Copyright © 2015 Reperul - Ştiri, Noutăţi şi Informaţii on-line din Braila si Galati