dezbatere

Impozitul pe gospodărie, perceput din 2019

* Propunerea legislativă este, însă, criticată de economişti şi de finanţişti *

Astăzi, la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați a avut loc o dezbatere te tema proiectului legislativ privind impozitul pe gospodărie. Acțiunea a fost organizată de de instituția universitară din Galați și de asociațiile “Euroteens” și “Ține de noi”, împreună cu Fundația Hanns Seidel-România.

Proiectul privind impozitul pe venitul global pe gospodărie face parte dintr-o serie de reglementări propuse de Guvernul României și în prezent se află sub formă de draft în Parlament.  Guvernul a anunțat că intenționează să introducă de anul viitor această nouă formă de impozitare, prima plată efectivă urmând să se facă în 2019.

“Potrivit articolului 1 al acestui proiect de lege, gospodăria este definită astfel: “grup alcătuit din una sau mai multe persoane fizice înrudite sau neînrudite, care au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună din punct de vedere economic și financiar și locuiesc/nu locuiesc efectiv la același număr cadastral”. În familia Orășanu situația stă astfel: în casa în care locuim stăm noi,  tata, mama și o fetită de patru ani, la noi vin, alternativ, câte o săptămână, câte o bunică și ne gospodărim împreună că facem ciorbe, așa mai departe, iar la subsolul casei locuiește o femeie de serviciu, cu venituri extrem de reduse, căreia îi mai oferim câte ceva, iar ea mai mătură scările. Întrebarea este – cum vom considera gospodăria fiscală – doar noi, tata, mama și fetița sau punem alături și socrii? Sau punem alături și femeia de la subsol că ne convine să o adăugăm, pentru că are venituri mici și așa ni se diminuează veniturile gospodăriei?”.

Întrebarea de la care a plecat analistul economic  Răzvan Orășanu, preşedinte al Asociației „Ține de noi”, a fost doar una din multiplele necunoscute ale proiectului privind impozitul pe gospodărie, propunere legislativă căreia și fostul ministru de Finanțe, Anca Dragu, i-a găsit mai multe defecte. “În primul rând trebuie spus că nu există o analiză și nici nu s-a realizat vreun studiu care să ne arate ce tip de fiscalitate ar fi benefic pentru o creștere sănătoasă a economiei. Apoi, părerea mea este că ar fi trebuit să se continue pe linia simplificării, a debirocratizării. Faptul că toți românii ar trebui să depună o declarație fiscală ridică mai multe probleme – fie accesul și folosirea de toată lumea a computerului, fie depunerea de declarații pe suport de hârtie. Dacă s-ar depune, la ANAF, 7 milioane de hârtii, declarații fiscale, ar însemna ca ANAF să fie blocat cu desăvârșire”, a afirmat Anca Dragu.

Alte probleme semnalate de fostul ministru al Finanțelor au fost cele privind tipurile de cheltulie deductibile (de la taxele de școlarizare până la abonamente la sălile de fitness), includerea sau nu în venitul global și a unor tipuri de venituri care astăzi nu se impozitează (alocații, indemnizații etc) sau existența consultanților fiscali care, potrivit proiectului de lege, ar trebui plătiți de stat – o decizie similară cu acordarea unor subvenții de stat, crede Anca Dragu, precizând că pentru așa ceva Guvernul ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană, care a interzis acordarea de subvenții.

Nu în ultimul rând, Anca Dragu a vorbit despre cine va fi responsabil și cum va acoperi Guvernul deficitul financiar creat prin faptul că, potrivit proiectului de lege, anul viitor nu se vor face încasări la stat, impozitul pe gospodărie urmând să fie achitat de contribuabili abia în 2019.

Toți vorbitorii la dezbatere au mai insistat pe necesitatea unei  campanii susținute, pe o perioadă de minim un an, pentru informarea populației despre ce responsabilități fiscale va avea.

2472 Vizualizari 3 Azi

Comentarii

comentarii

Related News

Ramaneti la curent cu Reperul!

Copyright © 2015 Reperul - Ştiri, Noutăţi şi Informaţii on-line din Braila si Galati