Speranța medie de viață sănătoasă la 65 de ani s-a redus în România, de la recordul de 6,6 ani atins în anul prepandemic 2019, la numai 3,9 ani în 2022, conform datelor Eurostat.
Cea mai mare scădere din UE s-a înregistrat însă în Germania, unde anii pe care o persoană de 65 de ani îi poate aștepta să-i mai trăiască fără probleme de sănătate grave sau moderate, ca medie pentru ambele sexe, a coborât de la 12,2 ani, la 8,4 ani, în același interval.
Aceasta arată că ambele state au pierdut mai mult decât întregul avans înregistrat din 2015 la acest important indicator.
Dacă speranța medie de viață la naștere înregistrată de UE în 2019 a fost atinsă din nou în 2023, revenirea la nivelul pre-pandemic a speranței de viață sănătoasă va fi atinsă probabil anul acesta.
Pierderea va fi recuperată rapid, însă problema gravă consistă în decalajul dintre speranța de viață sănătoasă și speranța de viață, care va implica majorarea cheltuielilor personale și bugetare în creștere accelerată, în contextul scăderii fertilității din statele europene.
Un decalaj care în cazul României, țara UE cu a treia cea mai mică speranță medie de viață la naștere, creează probleme cu mult înainte chiar ca oamenii să se pensioneze, după cum arată datele Eurostat.
În 2022, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani, medie a ambelor sexe, a fost în UE 27 de 9,7 ani, un prag similar celui din 2015.
Indicatorul măsoară numărul de ani rămași pe care o persoană de o anumită vârstă se așteaptă să îi trăiască fără probleme de sănătate grave sau moderate, așa cum le percep oamenii.
Încadrarea se face pe baza limitărilor activităților zilnice declarate, motiv pentru care speranța de viață sănătoasă mai este denumită speranță de viață fără handicap.
Indicatorul este unul compozit ce combină datele privind mortalitatea cu datele privind starea de sănătate percepută.
